Doar doi străini

Iti mai aduci aminte ziua când ne vorbeam ca o sa ne mutam împreuna si o sa facem 2 copii frumoși , eram atât de aproape de punctul dea ne muta împreuna , eram atât de aproape de viitor , atât de aproape unul de celalalt , acum, acum suntem doar doi străini care nu își mai vorbesc , doi străini care o data si-au jurat iubire , care se iubeau in fiecare secunda a zilei si nimeni si nimic nu ii putea despartii , ma întreb zilnic unde ne-am pierdut ce nu a mers bine , unde am gresit , si de ce am luat-o pe drumuri diferite. Mereu am fost de concepția ca orice om merita o a doua șansa , dar noi am fost atât de duri cu noi înșine încât am distrus totul într-o secunda si am lăsat orgoliul sa pună stăpânire pe tot , poate ca amândoi am mai încercat sa luptam pentru ceva , altul in tăcere ,altul in gura mare, dar am ajuns la concluzia ca niciodată o casa veche nu va fi ca una noua, nu ne rămâne decât un album , un album plin de amintiri pe care sunt sigur ca il vom răsfoi amândoi ori de cate ori vom simti nevoia, imi aduc aminte de prima tigara fumata in bratele mele la geamul din bucatarie care o data cu vântul se împrăștia in toată încăperea iar sufletele noastre își vorbeau cat de mult se iubesc , buzele noastre se atingeau in tăcere iar ochii savurau momentul , pe brațe purtată te-ai lăsat ca o până pana in dormitorul care ne aștepta cu nerăbdare. Privirea ta mi-a rămas imprimată in creier , acei ochi mari si blânzi care ma priveau cu “nerușinare” ori de cate ori ieșeam din cabina de duș , pielea ta catifelată ce aștepta sa fie mângâiată iar buzele tale care ardeau de nerăbdare sa fie sărutate. Fiecare dimineața era o noua zi , o noua zi spre un viitor mai bun , alături de tine. Nu mai era o lupta cu viața cum obișnuia sa fie, totul a devenit atât de interesant ca o carte pe care o citești si nu te poți opri pentru ca esti curios sa afli finalul , ei bine , eram deabea la începutul cărții , eram aproape de cuprins si eram nerăbdător in fiecare zi sa aflu mai multe, dar ție nu ti-a plăcut asa mult cartea asta încât ai decis sa ii scri finalul înainte de cuprins… va rămâne mereu o carte cu un început de neuitat si cu un final tragic. img_4244

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s